Soluţii pentru creşterea numărului de tuberculi la soiurile de cartofi care produc tuberculi mari

Producţia cartofilor de sămânţă din soiuri care produc tuberculi mari (Bellarosa, Jelly, Agria etc.) poate întâmpina dificultăţi din cauza procentului mic al tuberculilor de mărime standard. De aceea, sunt necesare măsuri pentru creşterea numărului de tuberculi.

În general, numărul tuberculilor este asociat îndeaproape cu numărul de tulpini; ca urmare, toate măsurile luate pentru creşterea numărului de tulpini vor conduce şi la creşterea numărului de tuberculi (la hectar), ceea ce va spori productivitatea cartofilor de mărime standard. În orice caz, densitatea tulpinilor nu se poate mări din raţiuni biologice (..) sau economice (cererea de sămânţă).

1.Creşterea numărului de tulpini
• La plantare:
Cele mai simple metode sunt plantarea mai multor cartofi de sămânţă, plantarea de tuberculi de mărime mai mare (sămânţa mare produce mai multe tulpini) şi combinaţia dintre cele două. Folosirea mai multor cartofi de sămânţă de dimensiuni mai mici (28 – 35 mm) poate fi o măsură optimă, dar aceasta trebuie luată în calcul numai dacă sămânţa este de foarte bună calitate (sămânţa mică poate fi mai puţin productivă decât cea de dimensiuni standard).

• Sămânţa degenerată:
Numărul de tulpini depinde şi de vechimea seminţei; sămânţa tânără produce mai puţine tulpini decât cea degenerată. Folosirea acesteia din urmă este foarte potrivită pentru a spori producţia (Atenţie! Sămânţa foarte degenerată nu poate fi folosită; aceasta încolţeşte, nu este productivă şi, în cel mai rău caz, nu permite creşterea plantei).

Gradul de degenerare a seminţei poate fi accelerat prin:
– Desicarea timpurie a seminţelor (maturarea suficientă şi conţinutul de amidon trebuie luate în considerare);
– Creşterea uşoară a temperaturii de depozitare (5 grade în loc de 3 – 4);
– Controlul şocurilor termice. Depozitarea la 2 – 3 grade pentru 10 – 14 zile (necesită dispozitiv de răcire) şi depozitarea ulterioară la aprox. 18 grade conduc la reducerea proprietăţilor de depozitare (această metodă implică dotare tehnică şi instruirea atentă a personalului);
– Îndepărtarea proeminenţei apicale a seminţei prin ruperea primului colţ (apical). După aceasta, tuberculii vor încolţi din mai mulţi ochi. Atenţie: ruperea colţilor poate genera sensibilitate la infecţii patogenice produse de fungi şi de bacterii! Această măsură poate fi aplicată numai înaintea plantării tuberculilor sănătoşi şi trebuie să se asigure uscarea lor pentru a preveni problemele fitosanitare;
– Depozitarea îndelungată la rece (3 – 25 săpt. la 4 grade) poate rezolva, de asemenea, problema proeminenţelor apicale. Aceasta poate fi aplicată în cazul soiurilor cu maturare târzie cum ar fi Jelly;
– Plantarea târzie: creşte gradul de degenerare a seminţei.

2. Accelerarea formării tuberculilor şi prevenirea reducerii numărului de tuberculi deja formaţi

Formarea tuberculilor poate fi accelerată, în special, prin uniformizarea cantităţii de apă şi de nutrienţi administraţi. Suplimentarea cantităţilor poate accelera formarea tuberculilor în solurile mai sărace, dar – în cazul solului cu mult fosfor – suplimentarea fosforului nu va fi eficientă. În schimb, se pot face 1 – 2 aplicări de fertilizator cu azot şi fosfor (ex. Wuxal). Aplicarea trebuie făcută în timpul formării tuberculilor (la începutul înfloririi sau puţin inaintea ei), pentru prevenirea reducerii numărului de tuberculi deja formaţi. Doza recomandată este de aprox. 5 – 7 l/ha per aplicare.
Dacă este posibilă, irigaţia în timpul formării tuberculilor contribuie la prevenirea reducerii numărului de tuberculi deja formaţi (pe lângă reducerea riscului de apariţie a râiei comune).